Mesajul ministrului Şerban Valeca la reacțiile unei părți a mediului universitar

Biroul de comunicare transmite mesajul domnului ministru prof.dr.Şerban Valeca la reacțiile unei părți a mediului universitar reprezentată  de către fostul ministru domnul prof.dr.Mircea Dumitru:

”Activitatea de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare din România se desfășoară în cadrul entităților din sistemul național de cercetare - dezvoltare - inovare, așa cum sunt ele definite de art. 7 și art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică şi dezvoltarea tehnologică aprobată cu modificări și completări prin legea 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, universitățile fiind unul dintre cei patru mari piloni ai acestui sistem (alături de întreprinderi care sunt principalii actori ai inovării, institutele din subordinea Academiei Române și academiilor de ramură, institutele naționale de cercetare-dezvoltare).

Organizarea în 2017 a organismelor consultative ale ministerului şi implicit ale domeniului cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI așa cum este definit în OG 57/2002 cu modificări,) s-a impus datorită schimbării cadrului legislativ şi pentru punerea în aplicare a Hotărârii nr.1/2017 a Parlamentului României de aprobare a Programului de Guvernare care conținea prevederi specifice  în acest sens.

Pe lângă aspectul legal au fost necesare şi analize privind implementarea programelor de dezvoltare conform noului program de guvernare bazate pe situația domeniului CDI în ianuarie 2017. Aceste analize conduc pe de o parte la susținerea în continuare a programelor şi proiectelor de succes aflate în derulare atât în domeniul cercetării fundamentale cât şi în domeniul cercetării aplicative şi inovării iar pe de altă parte la lansarea unor programe noi pentru  corelarea mediului științific la cerințele mediului economic autohton, la dezvoltarea de parteneriate internaționale concrete cu aplicații în Romania precum şi la dezvoltarea de noi tehnologii de vârf. Toate acestea vor avea un impact benefic atât în mediul universitar cât şi în dezvoltarea economică a ţării.

Astfel amintesc numai câteva politici ce impun reforma:

1. Realizarea unor programe şi alocări bugetare pe baza ponderilor internaționale între vectorii de bază ai cercetării;

• analiza ponderii cercetării fundamentale vs cercetare aplicativă la nivel mondial arată ca: cca 70% din fonduri se alocă cercetării științifice aplicative şi 30% domeniului fundamental;
• evaluarea “producției” științifice se face acum în cea mai mare măsura prin publicații si articole ISI şi în mică măsura prin invenții, inovații si aplicații în economie în cercetarea fundamentală, în cazul cercetării aplicative ponderea fiind inversată;
• situația din tara noastră prin aplicarea aproape în exclusivitate a legii educației si necorelarea cu legea fundamentală a domeniului CDI a condus la evaluări individuale şi instituționale bazate aproape exclusiv pe publicații ceea ce a determinat atât îndepărtarea domeniului CDI de mediul economic, dar, şi mai grav, la neadaptarea unor curricule universitare la cerințele pieței muncii ceea ce generează șomeri in rândul tinerilor absolvenți;

Toate acestea au avut consecințe negative asupra domeniului prin: alocarea bugetară insuficientă, scăderea numărului de cercetători şi clasarea ţării noastre pe ultimul loc la nivel European în privința finanțării private a domeniului CDI în 2016;

2. Diminuarea datoriilor unităților CDI

• la începutul anului 2017 cca 60% din unitățile CDI acreditate au datorii la bugetul de stat si la terți (în special cele din domeniul agricol) în condițiile în care în anul 2016 nu s-au cheltuit sumele alocate de către Parlament prin bugetul de stat aferent;

3. Creșterea numărului de angajați în domeniul CDI

• în 2015 erau cca 33000 de angajați din care cca 23000 cercetători;

4. Fenomenul “brain-drain”

• daca la început acest fenomen negativ se manifesta mai mult în sectorul public şi la nivelul specialiștilor, fenomenul a căpătat accente dramatice prin faptul că s-a extins şi în domeniul privat românesc şi mai ales la nivelul absolvenților de liceu cu rezultate deosebite.

În vederea îmbunătățirii situației domeniului cercetării-dezvoltării şi inovării în România, se impune promovarea unui ansamblu de politici pe termen scurt, mediu şi lung din care prezint un set minimal:

5. Creșterea veniturilor şi optimizarea cheltuielilor

• alocări suplimentare de la buget pentru domeniul CDI (anul 2017 are alocări suplimentare atât prin credite bugetare cât şi prin credite de angajament);
• utilizarea creditelor de angajament pentru toate tipurile de contracte din 2017;
• identificarea căilor şi mijloacelor de transfer tehnologic în vederea creșterii cofinanțărilor din mediul economic;
• optimizarea cheltuielilor prin lansarea de competiții care să conducă la formarea de consorții pe proiecte precum şi la utilizarea optimă a bazei de cercetare existente (laboratoare, echipamente, etc) în institute, centrele de cercetare din universităţi, staţiuni de cercetare sau centre de cercetare din mediul privat;

6. Susținerea programelor de cercetare în baza priorităților stabilite în strategia domeniului

• specializare inteligentă
• cercetarea de frontieră şi interdisciplinară
• priorități cu relevanţă publică
• dezvoltarea în România a unor poli de competitivitate

7. Susținerea proiectelor majore din domeniile de specializare inteligentă pe termen scurt (ELI-NP), termen mediu (Danubius-RI) şi termen lung (ALFRED-Generaţia 4).

După cum se observă sunt proiecte care adresează ambii vectori ai cercetării științifice cel fundamental şi cel tehnologic-aplicativ. În jurul acestor proiecte se va susține dezvoltarea de clustere inovative sau parcuri științifice;

8. Atragerea si menținerea valorilor intelectuale românești în ţară

• primul proiect demarat se referă la înființarea Grantului de cercetare denumit “Carol I” care se adresează olimpicilor români cu rezultate deosebite pe plan național şi internațional. Acest proiect are ca țintă finală, pe lângă menținerea în ţară acestor valori, creșterea competitivității în universitățile românești precum şi formarea unei „mase critice de specialiști” necesara în domeniu prin angajarea beneficiarilor pe o perioadă minimă de 5 ani în unitățile CDI.

9. Creșterea numărului de angajați în unitățile CDI prin susținerea unor programe de stimulare;

10. Scăderea datoriilor unităților CDI prin finanțare superioară şi introducerea de instrumente manageriale specifice la nivelul conducerilor instituțiilor din subordine/coordonare;

11. Armonizarea normelor de promovare între gradele științifice din cercetare şi cele din universități;

Din punct de vedere procedural reamintesc următoarele elemente:

• Reorganizarea Organismelor consultative a fost impusă de necesitatea armonizării acestor acte normative din punct de vedere al obiectivelor noului minister în acord cu Programul de Guvernare al actualului Guvern.
• Din această perspectivă, luând în considerare aspectele juridice care decurg din noua abordare, era necesară reconsiderarea organismelor consultative, pentru a sprijini noul minister, privind coordonarea, monitorizarea și evaluarea activităților de cercetare științifică și inovare, în conformitate cu Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare Inovare (SNCDI) 2014-2020.

Argumente în plus sunt şi:

• disfuncționalitățile apărute în funcționarea CNECSDTI constituit prin Ordinul MECS din decembrie 2016, respectiv faptul că membrii CNECSDTI (numiți prin Ordinul MENCS nr. 5693/2016) nu au fost de acord să analizeze şi să soluționeze sesizările depuse înainte de data emiterii ordinului mai sus menționat. Din această cauză trebuia introdusă prevederea ca noul CNECSDI să preia și soluționarea sesizărilor acumulate în perioada în care aceasta nu a funcționat (peste 50 de dosare).
• chiar dacă atât în Ordinul MECTS nr. 5514/2014, la art. 10 al Regulamentului de organizare şi funcţionare al CCCDI este stipulat faptul că „Mandatul  membrilor CCCDI este de 4 ani”, aceeași prevedere regăsindu-se şi în Ordinul MECTS nr. 5514/2011 la art.20 al Regulamentului de organizare şi funcționare al CCCDI, în data de 7 decembrie 2016 a avut loc o reorganizare a CCCDI la numai 2 ani de la precedenta reorganizare. Mai mult decât atât, reorganizarea din 7 decembrie 2016 nu a avut la bază o procedură/metodologie de selecție a membrilor CCCDI și exemplele pot continua.

             În același timp, pentru a se evita abordări subiective în desemnarea membrilor acestor organisme s-au configurat criterii obiective și cuantificabile, ținându-se seama de atribuțiile ce trebuie îndeplinite de către fiecare organism consultativ în parte, proiectele de regulamente si modalitatea de înscriere fiind publice, urmărindu-se în același timp, de principiu, atât o reprezentare a tuturor regiunilor de dezvoltare ale României cât şi a domeniilor de cercetare şi a unui just echilibru între institute, academii şi universități precum şi între mediul economic şi cel academic pe palierul de transfer tehnologic. Înscrierile pentru selecție au fost libere, putându-se înscrie oricine se încadra în condițiile prevăzute în Metodologia de selecție (document care a fost postat pe site-ul MCI), inclusiv foștii membri ai Organismelor Consultative. În aceste condiții nu poate fi imputat MCI faptul că sunt colegi din domeniul CDI din ţară sau străinătate care nu şi-au depus candidatura.

În aceste organisme, apolitice, au fost desemnate ca membri, personalități cu prestigiu profesional și moral, care, printr-o expertiză dovedită, își vor putea îndeplini cu profesionalism și competență misiunea pentru care au fost alese.

Mai menționez faptul ca, așa cum am declarat public înainte de demararea înscrierilor, nu am propus nici o persoana în nici unul dintre organismele consultative, şi de aceea nu văd de ce se încearcă alipirea unui partid sau altul de aceste organisme. Președinția Comitetului de selecție a fost asigurată de către președintele Academiei Române, iar din comitet au făcut parte reprezentanți ai Consiliului Naţional al Rectorilor, ai institutelor de cercetare şi, ca observatori, președintele Patronatului Român din Cercetare şi Proiectare şi Liderul Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România.

Nu în ultimul rând, procedura de a apela în activitatea generală de evaluare la competenţele din ţară, cu grade științifice corespunzătoare (cu prioritate academicieni, cercetători principali 1, profesori) şi numai în situația când nu există competenţe naționale într-un domeniu să apelăm la specialiști internaționali, conduce la optimizarea activității atât din punct de vedere științific, din punct de vedere al economiei de timp şi nu în ultimul rând financiar.

             Din punct de vedere politic, deși în perioada 2001-2003 am inițiat şi promovat majoritatea actelor normative care au reglementat domeniul şi care stau în mare parte şi acum ca fundament al reglementărilor de bază, în tot intervalul de timp care a trecut de atunci, nu am solicitat demisia nici unui succesor de al meu, deși au fost unele acțiuni care poate impuneau acest lucru, în schimb am dialogat cu aceștia în legătură cu politicile din domeniu.

             Drept dovadă că sunt deschis dialogului civilizat, pot exemplifica faptul că acum cca 1 lună cand ați transmis o adresă prin care solicitați unele detalii din activitatea MCI, din curtoazie, deși până la sosirea solicitării aceasta era deja în media, am trecut peste acest „amănunt nesemnificativ” şi, în aceeași zi, v-am răspuns. Reacția dvs. la acest gest:  răspunsul MCI s-a întors cu mențiunea: refuz de primire!! În schimb, dvs., uzând de un drept democratic, solicitați pe lângă demisii şi atacarea unor acte în contencios. Doresc să atenționez public ca încercările de anulare a organismelor consultative nu vor avea ca rezultat direct decât amânarea sine die a competițiilor si, pe cale de consecință, a finanțării domeniului ceea ce vă va face direct răspunzători în faţa colegilor din cercetare.

             Trecând peste aceste aspecte, din respect pentru domeniu, vă invit la sediul MCI pentru a dialoga pe orice subiect aferent activității CDI.”