PSF RO – 2016 UEFISCDI

 

 

 

 

 

 

 

PSF RO – 2016 UEFISCDI

 

 

PSF Romania 2016 – Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI)

 

 

Prezentare instituțională

 

UEFISCDI este o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Educației. Aceasta asigură atât realizarea de studii ce fundamentează procesul de repartizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru universități, cât și coordonarea din punct de vedere administrativ a unor programe și subprograme din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare, Inovare. În calitate de agenție de finanțare a cercetării, similar cu agenții internaționale de prestigiu, organizează competiții și, ulterior, monitorizează implementarea proiectelor acceptate la finanțare. Prin programele din PNCDI III coordonate, gestionează aproximativ 22% din fondurile publice alocate activității de cercetare, dezvoltare și inovare.

 

Alături de atribuțiile care vizează finanțarea învățământului superior și a cercetării, UEFISCDI este recunoscută pe plan național și internațional ca fiind organizația care utilizează metode și tehnici de analiză și consultare structurată, reunite în conceptul de foresight pentru proiectele de dezvoltare instituțională și de sistem, referitoare la învățământul superior, cercetare, dezvoltare și inovare pe care le dezvoltă.

 

 

Grupul de experți PSF

 

• Paulo Andrez, președinte (Portugalia)

Expert în inovare care ajută guvernele sa proiecteze și să implementeze politicile antreprenoriale. A prezidat grupul de experți PSF din Slovacia, care a fost legat de incubare, accelerare, business angels (investori individuali) și politici de capital de risc. Fondator și membru al consiliului de administrație al DNA Cascais Incubator Center; Președinte emerit al Asociației Europene a Comerțului pentru Business Angels (EBAN) și membru fondator al Federației Portugheze de Business Angels (FNABA). El este, de asemenea, un business angel investor în mai multe companii și un serial entrepreneur.

 

• Daria Tataj, raportor (Polonia)

Expert în inovare, ajută companiile și guvernele să proiecteze strategii de creștere; fondator și CEO al Tataj Innovation, o companie de consultanță și membru al High Level Expert Group (RISE) face parte din echipa lui Carlos Moedas, comisar UE pentru cercetare și inovare. Anterior, a fost membră a Consiliului fondator de conducere și a Comitetului fondator executiv al Institutului European pentru Inovație ți Tehnologie (EIT).

 

• Jean-Michel Dalle, expert (Franta)

Director al Agoranov, principalul incubator științific din Franța (din 2003). A fost director general al Oseo, acum BPI France, banca publică de inovare a Franței, responsabilă cu inovarea (între 2008-2009). Anterior (1995-2002), el a creat și a condus o filială privată la Ecole Normale Superieure de Cachan dedicată transferului de tehnologie.

 

• Jari Romanainen, expert (Finlanda)

Consilier executiv pentru Agenția Finlandeză de Finanțare pentru Inovare (Tekes) și pentru Ministerul Muncii și Economiei din Finlanda, dar și un senior consultant la Technopolis Group Baltics. În ultimii 20 de ani, Jari a fost responsabil pentru proiectarea, implementarea și evaluarea științei, tehnologiei și politicii de inovare și a măsurilor politice conexe în Finlanda.

 

 

Recomandări generale

 

• Implicarea părților interesate în proiectarea și implementarea de noi politici, instrumente și inițiative. Cu o implicare mai mare a părților interesate, inițiativele vor fi mai bine concepute, va exista un angajament mai puternic din partea ecosistemului pentru a le pune în aplicare, va exista o mai mare transparență, iar inițiativele vor beneficia de un interes mai mare din partea celor interesați.

 

• Înființarea unei noi agenții de antreprenoriat, aducând împreună coordonarea de design și implementarea de noi inițiative, în cadrul unei agenții moderne și dinamice. Se va putea crea expertiză critică și masă critică în numeroase arii ale politicii române de antreprenoriat.

 

• Proiectarea și activarea Hub-ului de Conectare.

În afara a câtorva excepții de excelență din sistemul de antreprenoriat românesc, comunicarea între participanți este inexistenta. Astfel, Hub-ul de Conectare (The Connecting Hub) va spori comunicarea și cunoașterea între părțile interesate și va permite celor mai promițătoare startup-uri românești să fie ușor de identificat și conectate cu piețele internaționale, acceleratorii internaționali  și investitorii internaționali prin intermediul serviciului de brokeraj.

 

 

Recomandări specifice

 

1. Rolul agențiilor și al entităților publice

Stabilirea unui mecanism de guvernanță pentru un nou Consiliu Național al Inovării și Antreprenoriatului bazat pe cele mai bune practici din sectorul privat. Consiliul ar trebui să includă persoane respectabile din domeniul cercetării, educației și afacerilor, alese cu titlu personal pentru a servi ca o voce apolitică și imparțială a ecosistemului antreprenorial.

 

 

2. Integrarea și promovarea ecosistemului antreprenorial din România

• Stabilirea unui Centru de Conectare ca platformă de facilitare pentru integrarea și promovarea ecosistemului antreprenorial din România, a startup-urilor și a scaleup-urilor.
• Dezvoltarea unui portal web unde să fie disponibile într-un mod transparent informații relevante pentru startup-urile și pentru scaleup-uri.
• Stabilirea unui Premiu pentru Antreprenoriat sub auspiciile președintelui României, în vederea promovării startup-urilor de succes, care au fost înființate și funcționează în afara ecosistemului din România, precum și în vederea celebrării antreprenoriatului și a recunoașterii antreprenorilor de vârf.

 

 

3. Abordare de tip „date deschise”

• Punerea datelor de monitorizare agregate în mod liber, la dispoziția tuturor participanților din ecosistem.
• Numirea unei echipe de experți internaționali care să analizeze ecosistemul în mod regulat și să-și prezinte recomandările guvernului.

 

 

4. Combaterea birocrației, formalităților administrative și a corupției

• Crearea unui ghișeu unic care să funcționeze ca centru de servicii digitale pentru antreprenori, care sa ofere servicii de e-Guvernare integrate.

 

 

5. Achiziții inteligente

• Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să aibă o „abordare de tip sandbox (în mediu protejat)” pentru a experimenta modele de implementare a achizițiilor pre-comerciale și achizițiilor în domeniul inovării, care implică startup-urile și scaleup-urile.

 

 

6. Cadrul legal pentru startup-uri și pentru scaleup-uri

• Elaborarea unei „Legiferări propice antreprenoriatului” în care „principiul antreprenoriatului” să funcționeze ca un standard de orientare pentru consultările inter-ministeriale și pentru colaborările la nivel de ecosistem.

 

 

7. Stimulente fiscale pentru startup-uri și pentru scaleup-uri

• Continuarea monitorizării și ajustării sistemelor legislative privind legislația fiscală și a muncii pentru a încuraja investițiile în capitaluri proprii, reinvestițile de dividende și programele de opțiuni pe acțiuni în vederea stimulării ecosistemului antreprenorial. Extinderea scutirilor fiscale pentru a stimula investițiile locale în startup-uri și pentru a atrage capital străin. Optimizarea procedurilor privind legislația fiscală și legislația muncii pentru a răspunde nevoilor specifice ale IMM-urilor inovatoare.

 

 

8. Catalizarea schimbării: Agenția Națională pentru Antreprenoriat

• Înființarea unei Agenții Naționale pentru Antreprenoriat (ANA) care să funcționeze ca o agenție de finanțare dedicată inovării și antreprenoriatului.

 

 

9. Educația antreprenorială în România

• Punerea la dispoziție de fonduri alocate pentru școlile primare și gimnaziale în vederea organizării de proiecte și activități antreprenoriale, inclusiv cluburi și societăți antreprenoriale, concursuri de planuri de afaceri.
• Invitarea școlilor, a antreprenorilor, a elevilor și a profesorilor (prin intermediul asociațiilor sau reprezentanților corespunzători ai acestora) să se alăture unei discuții deschise cu privire la modul de schimbare a abordării educaționale generale în vederea unei mai bune sprijiniri a spiritului antreprenorial.

 

 

10. Accesul la talente

• Stabilirea unui program specific de promovare, în vederea atragerii talentelor străine și din Diaspora, în domeniul antreprenoriatului. Cartografierea talentelor din Diaspora va fi esențială pentru implementarea cu succes a acestui proiect.
• Stabilirea unui permis pentru startup-uri pentru a atrage antreprenorii străini în vederea lansării de noi afaceri în România.

 

 

11. Programe de sprijin nefinanciar în România

• Lansarea unui program care sa ofere sprijin nefinanciar pentru startup-uri și IMM-urile care vor să se dezvolte pe piețele internaționale.

 

 

12. Mecanisme financiare pentru antreprenorii din România

• Introducerea unor mecanisme de finanțare integrate, complexe, pentru startup-uri, dar și pentru anumite tipuri de IMM-uri.
• Stabilirea de proceduri comune pentru gestionarea programelor de finanțare, inclusiv sisteme informatice și gestionarea electronică a aplicațiilor, precum și monitorizarea proiectelor și programelor la nivelul tuturor agențiilor.

 

 

13. Măsuri de politici care au în vedere cererea și alte inițiative

• Conceperea și lansarea unui program de organizare de competiții centrate pe provocări (competiții deschise pentru colectarea de idei noi) în vederea abordării unor anumite provocări societale – care combină nevoile existente la nivel național, cu potențialul crescut al pieței internaționale.

 

 

14. Transformarea universităților, a incubatoarelor și a programelor de accelerare din România

• Revizuirea Legii privind incubatoarele pentru a putea beneficia de experiența internațională și pentru ca aceasta să fie compatibilă cu standardele internaționale.
• Promovarea acreditării internaționale a incubatoarelor și a programelor de accelerare de vârf din România.
• Electarea și sprijinirea dezvoltării și expansiunii ulterioare a celor mai promițătoare servicii de incubare și accelerare din România în vederea consolidării și creării de masă critică.
• Lansarea unui program național de accelerare pentru startup-uri.
• Acordarea, către companiilor românești acceptate în programe internaționale de accelerare, a unui grant de 15.000 EURO pentru subvenționarea cheltuielilor de deplasare și de ședere ale acestora.
• Elaborarea unui program specific de sprijin pentru implicarea persoanelor din mediul academic în activități antreprenoriale.
• Crearea unui Legi privind proprietatea intelectuală pentru universitățile din România, în vederea reglementării transferului de proprietate intelectuală, definirea criteriilor de evaluare a activităților antreprenoriale ale universităților, stabilirea unei structuri comune de centre de transfer tehnologic (TTO) pentru toate universitățile și furnizarea de formare și instruire pentru personalul TTO.

 

 

15. Finanțarea prin intermediul sectorului bancar

• Finanțarea FRC (Fondul Român de Contragarantare) cu suficienți bani pentru a permite Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) să emită garanții către bănci în vederea finanțării IMM-urilor.

 

 

16. Crearea și sprijinirea rețelelor de investitori providențiali în România.

• Accelerarea dezvoltării unei culturi a investitorilor individuali (business angels) prin sprijinirea creării de rețele de business angels, contribuirea la înființarea unei federații naționale de rețele de investitori individuali și sponsorizarea unei expoziții itinerante în vederea popularizării acestei idei.

 

 

17. Programul de coinvestiții a investitorilor individuali (business angels)

• Crearea unui program de coinvestiții a investitorilor individuali pentru România.
• Crearea unei certificări a investitorilor individuali pentru un fond de coinvestiții.

 

 

18. Implementarea de stimulente fiscale pentru investitorii în etapa inițială și a Legii investitorilor providențiali

• Modificarea Legii investitorilor individuali – business angels și implementarea acesteia numai dacă alte măsuri nu dau rezultate.

 

 

19. Capitalul de risc

• Crearea unei politici inovatoare privind fondurile cu capital de risc.

 

 

20. Piața titlurilor de capital din România

• Lansarea în 2018 a unui program național intitulat „IMM-urile inovatoare sunt pe piața AeRO”.
• Bursa de valori Bucurețti ar trebui să aibă obiective mai ambițioase în ceea ce privește dezvoltarea pieței AeRO.
• Crearea unui nou set de stimulente pentru investitorii care investesc pe „piața inovatoare AeRO”.
• Eliminarea barierelor artificiale din calea fondurilor instituționale și reglementate care le împiedică să investească în companii aflate în etapa inițială de dezvoltare.
• Introducerea de stimulente fiscale care să permită calificarea costurilor de listare pe piața AeRO, reprezentând cheltuieli deductibile.

 

 

21. Monitorizarea performanțelor ecosistemului antreprenorial

• Guvernul (sau o organizație publică independentă) ar trebui să dezvolte un sistem informatic care să primească automat date de la părțile interesate din ecosistem.
• Elaborarea, la fiecare trei ani, a unui studiu cu privire la ecosistemul antreprenorial din România, pe baza datelor reale colectate din ecosistem.