Cartea intitulată ”The Lower Danube River”, apărută la editura Springer din Berlin, furnizează informații esențiale și constatări recente cu privire la problemele hidro-mediului la nivelul Dunării de Jos, în special procesele hidrologice și hidromorfologice ale acestei zone, caracteristici fizico-chimice, pericolele climatice precum și cele referitoare la hidrologie, biodiversitatea și calitatea, managementul durabil și guvernarea hidro-mediului său.
Astfel, se prezintă o gamă largă de informații științifice despre sectorul inferior al celui de-al doilea râu ca lungime din Europa, care deține o importanță economică majoră, fiind grav afectat de presiunile umane, mai ales din a doua parte a secolului trecut.
Lucrările de inginerie de pe Dunăre și afluenții săi, în ciuda beneficiilor lor pentru societate, i-au modificat debitul și au redus semnificativ încărcătura de sedimente, având consecințe asupra proceselor hidromorfologice și ecosistemelor acvatice.
Aceste ecosisteme au fost, de asemenea, afectate de poluarea din diverse surse. Pentru a promova managementul durabil al fluviului Dunărea și al bazinului său hidrografic, mai multe strategii și măsuri au fost elaborate de o serie de instituții, de la nivel european până la nivel național și regional, reprezentate de comisii, autorități naționale, organizații neguvernamentale.
În comparație cu sectoarele superioare și mijlocii ale Dunării, sectorul inferior a primit mai puțină atenție în literatura științifică internațională în ceea ce privește problemele hidro-mediului. Cartea oferă perspective și constatări actuale și originale din studii recente efectuate de oameni de știință din trei țări drenate de fluviul Dunărea de Jos și afluenții săi - Bulgaria, România și Serbia.
Capitolul intitulat “A Transdisciplinary Approach Using Danube River Multi-connectivity in Wetland Management” - O abordare transdisciplinară folosind multi-conectivitatea Dunării în managementul zonelor umede, îi are ca autori pe Iulian Nichersu, Iuliana Nichersu, Adrian Constantinescu, Alexandru Nichersu, cercetători din cadrul INCDDD Tulcea. În cadrul acestui capitol, se face referire la politicile și planurile de management la nivelul bazinului fluviului Dunărea, care au fost dezvoltate și aplicate pentru prima dată la întreaga sa scară în a doua parte a secolului XX și s-au bazat exclusiv pe principiile economiei neoclasice.
Aceste principii s-au tradus într-un număr mare de obiective economice și sociale, dintre care unele au fost identificate ca forțe motrice pentru zonele umede din Sistemul Dunării de Jos din spatele schimbărilor structurale și funcționale. Transformările la care a fost supus Sistemul Dunării de Jos și absența multiconectivității în planificare au fost marcate de o insuficiență a instrumentelor de sprijin la nivel decizional.
Zonele umede joacă un rol dublu în ceea ce privește planificarea, acționând atât ca inhibitor de risc, cât și ca factor de sprijinire a serviciilor atunci când se realizează o planificare multidimensională incluzivă.
Având în vedere relația dintre resursele de patrimoniu natural ale subunităților geografice și existența sistemului socio-economic, studiul include numeroase implicații sociale și economice.
Analiza laterală și longitudinală a ecosistemelor din Sistemul Dunării de Jos, privite atât ca sisteme dinamice și neliniare, cât și ca unități de producție, se bazează pe un cadru conceptual care vizează multi-conectivitatea acestora. Acest lucru asigură procese pe termen lung a căror variabilitate și diversitate sunt esențiale pentru stabilitatea și productivitatea acestor unități.
Studiul include implicații sociale și economice, având în vedere relația dintre resursele de patrimoniu natural ale subunităților geografice și existența sistemului socio-economic.