136 de ani de la nașterea lui Henri Coandă, unul dintre cei mai mari inventatori ai secolului XX

Fiul lui Constantin Coandă, mareșalul curții princiare a prințului Ferdinand și prim-ministru al României în 1818 și al franțuzoaicei Hayde Danet, fiica medicului personal al lui Napoleon al III-lea, Coandă se naște la București în 7 iunie1886 și, încă de mic, undeva pe la nici trei ani, este fascinat de puterea cu care vântul ridică valurile învolburate ale Mării Nordului, la malul căreia se afla alături de părinții lui. Se îndrăgostește iremediabil de zborul păsărilor marine și de vânt, care păreau că au intrat pentru totdeauna în viața lui, se arată ulterior într-un document al Muzeul Aviatiei.

Anii trec, Coandă termină, în 1902, ca șef de promoție Liceul Militar din Iași, trei ani mai târziu termină Școala de Artilerie, Geniu și Marină, ca ofițer de artilerie, urmează cursuri de specializare la trei universități europene, iar la 22 de ani era deja inginer diplomat, licențiat în științe și inginer în aeronautică.

Prima machetă de avion propulsat o construiește pe la 19 ani, urmând ca cinci ani mai târziu, la Salonul Internațional Aeronautic din Paris să prezinte noul model de aeroplan, lansând aici și denumirea de turbopropulsor. Devine astfel, primul motor cu reacție, premergătorul avioanelor turboreactoare de astăzi, rămânând de atunci și pentru o istorie întreagă, părintele aviației cu reacție. Testează motorul pe 16 decembrie 1910 în apropierea Parisului, însă, în timpul zborului de aproape un minut, avionul a luat foc, a ars complet, Henri scapă din fericire numai cu niște leziuni ușoare și cu o fractură la antebraț, dar incidentul devine rampa de plecare pentru o serie de studii care pun la punct, pas cu pas, principiul folosit inclusiv astăzi de toți constructorii de motoare de avion.

Coandă lucrează și pentru NASA - National Aeronautics and Space Administration și US Air Force, în anii ‘60 și participă la diverse programe secrete de cercetare, iar “epoleții lui zburători”, una dintre invenții, au fost folosiți cu succes în celebrul Program Apollo. Se spune că în 2001, generalul american James T. Curie, vizitând Sala „Henri Coandă”, a declarat neoficial că în 1965 a văzut o „farfurie zburătoare” în hangarul unei baze militare americane din deşertul Nevada, despre care i s-a spus că a fost construită de inventatorul nostru.

Doctor Honoris Causa în Institutul Politehnic București, membru în Academia Română, membru de onoare al Academiei Aeronautice Regale Britanice, autorul a peste 250 de invenții pentru care a obținut 700 de brevete de proprietate intelectuală, onorat de întreaga lume științifică mondială și considerat unul dintre cei mai mari inventatori ai secolului trecut, Henri Coandă, cel care obișnuia să spună că viitorul este suma paşilor pe care îi facem, inclusiv a celor mici, ignoraţi sau luaţi în râs, se stinge din viață la primii fulgi de zăpadă din noiembrie ‘72, lăsând în urma sa realizări de un impresionant prestigiu internațional ce l-au urcat pentru totdeauna pe piedestalul științei universale.

Sursa foto Wikipedia.

by M.D.